amintiri cu zăbăuci

Nu mai ştiam nimic de el de… hă-hăă… 8-9 ani, de când a evadat din Bucureşti. A zis că ţinem legătura, dar aşa se întâmplă, când iei viaţa de la capăt parcă ţi-e mai uşor dacă laşi totul în urmă.

Avea un motor străvechi cu care hălăduia prin toată ţara, deşi cârcotaşii ziceau că de fapt face recensământul service-urilor 🙂

Îi plăcea să creadă că-i om de munte, dar după nici o oră pe traseu scotea berea şi ţigara şi cerea pauză, iar cu timpul pauzele se îndeseau. Noi ceilalţi măcar recunoşteam că am devenit pantofari 🙂

Avea o prietenă puţin nimfomană cu care făcea nebunii prin parcuri şi cimitire.

Era fan Celelalte Cuvinte, aducea la voce cu Călin Pop iar uneori, după câteva beri, trăgea nişte cântări de stătea mâţa-n coadă.

Ţinea cât mine la băutură, ceea ce nu-i puţin lucru – bine, excludem seara când a trebuit să-l car până la etajul 3, şi n-a fost uşor, că trăgea aproape 90 de chile 🙂

Ieri am aflat că a murit acum două săptămâni. Nu împrăştiat pe autostradă, nici într-o bătaie în vreun bar, ci în somn în patul lui. Infarct, se pare… nici nu ştia că are probleme cu inima. Avea doar cu doi ani mai mult ca mine… Am înţeles că de câţiva ani o lăsase mai moale cu băutura, nu mai fuma nimic şi avea o relaţie stabilă, urma în sfârşit să se căsătorească.

Asfalt uscat, prietene… dacă ne-am înşelat totuşi şi există ceva după colţ, ţine şi tu o masă ocupată, că sigur ajungem în acelaşi loc.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: