să cânte lăutarii!

decembrie 19, 2011

iarnă este? Aproximativ…

întuneric este? ieste…

Păi atunci să ascultăm ceva din tinereţea lor, şi a mea…

P.S.: la mulţi ani, Claudia, oriunde ai fi!


curat schimbări!

decembrie 19, 2011

Postarea anterioară – situaţia din spatele ei de fapt – a declanşat peste uichend o luuungă introspecţie (cel puţin aşa cred că se numeşte).  Altfel spus, m-am tot gândit zilele astea la cum m-am schimbat în ultimii ani. Sunt mai leneş, mai puţin calm şi alte nimicuri… Am mai constatat însă şi ceva ciudat: se pare că în prezent sunt incapabil de a purta o conversaţie inteligentă cu o femeie atrăgătoare.  Bine, mulţi bărbaţi sunt la fel, dar eu nu mă număram printre ei…  Cum naiba vine asta? La vârsta liceului şi a facultăţii, când tropăiau hormonii în mine ca o turmă de elefanţi, n-aveam totuşi probleme în purta o discuţie serioasă cu reprezentante de seamă ale sexului frumos… Acum nu pot lega mai mult de două-trei fraze că-mi stă gândul numai la cum ar arăta interlocutoarea dezbrăcată şi transpirată! O fi celebra criză de la jumătatea vieţii? Se poate, e puţin probabil să trăiesc prea mult…

Am văzut că am vreo zece cititori, inclusiv câţiva de sex masculin. Domnilor, vi s-a întâmplat şi vouă ceva de genul ăsta, sau ştiţi pe cineva în aceeaşi situaţie? E tratabilă chestia?


schimbări

decembrie 16, 2011

Am fost cândva un cititor avid. Când puneam mâna p-o carte, în ziua aia o citeam pe toată, chit că îmi lua 6 – 7 ore şi stăteam treaz noaptea. Toate celelalte interese ale mele ţineau câteva luni, cititul nu… cam 15 ani a durat faza asta, am citit biblioteci întregi. De câţiva ani însă nu mai pot face aşa ceva, îmi pierd concentrarea după maxim o oră… Dacă acum mai bine de  10 ani citeam aproape 100 de cărţi pe an, în anul de dizgraţie 2011 am citit fix trei. Cred că în 2010 vreo patru.

 Ce s-a  întâmplat? Mi-am făcut nişte teste IQ, de prostit nu m-am prostit – media rezultatelor a fost cu un punct mai mare ca acum 10 ani (cred că tocmai am infirmat mitul ăla cu „alcoolul tâmpeşte” 🙂 )… A dispărut setea de cunoaştere? Nici… îmi place în continuare să fiu foarte bine informat. Nu am nicio problemă cu cititul blogurilor şi al presei – poate pentru că sunt texte mai scurte?  O fi pentru că am mai puţin timp liber? Nu prea ţine nici asta, nici în concedii nu mă omor cu lectura…

Ce se întâmplă?


colegii boemului + concurs

decembrie 14, 2011

Acum ceva vreme mă jucam cu o bucată de hârtie şi a ieşit un pseudo-origami pe care mi l-am aşezat pe birou. Peste vreo trei zile trec doi colegi pe lângă biroul meu şi unul îl observă

–          Ete şi la ăsta, şi-a făcut o p*lă de hârtie!

–          Bă… eu cred că e mesaj pentru noi, că el are trei c*aie!

Obsedaţi colegi am… oricum, dacă tot n-am dat berea data trecută mai facem un concurs cu acelaşi premiu: la ce m-am gândit eu când am făcut obiectul de mai jos?

Hint: n-are absolut nicio conotaţie sexuală 🙂

Later edit: dacă e să mă iau după ce scrie aici, io-s  un fel de legionar şi un „gheu în dulap” 🙂 deci s-ar părea că are totuşi conotaţie sexuală, că nu se poate să nu ţinem cont de părerile unor persoane în mod evident foarte perspicacace 🙂 super chestia asta cu refereri pe care am început s-o „aprofundez” – a se remarca termenul ghei 🙂

oama, mersi pentru susţinere 🙂

Later edit 2: din păcate, deşi mi-ar plăcut să se răspundă „puţa lui mircea popescu în mărime naturală” (ceea ce l-ar fi flatat, probabil, chestia aia de stă în sus având vreo 4 cm) răspunsul corect era stabilopod / tripod.  Animaloo are lipici la bere, se ştie 🙂


concluzie de uichend prelungit

decembrie 13, 2011

e posibil să nu-ţi treacă răceala de la cinci litri de vin şi unul de ţuică, dar parcă nu-ţi mai pasă de ea aşa de mult 🙂


amintirile mă chinuieşte…

decembrie 9, 2011

Sunt sigur că tuturor ni se întâmplă ca un anumit miros să ne trezească tot soiul de amintiri – cum mirosul de mâncare ne aminteşte de când eram copii şi ne învârteam prin bucătărie pe lângă părinţi, sau cum mirosul de lemne arse sau pâine caldă ne aminteşte de vacanţele petrecute pe la bunici etc. La mine un efect foarte interesant îl au parfumurile feminine, care-mi tot aduc aminte ba de iubiri demult trecute, împărtăşite sau nu, ba de petreceri, ba de drumuri spre munte cu trenul… Astăzi însă, în tramvai spre muncă, mirosul discret pentru alţii dar foarte puternic pentru mine al unei tinere doamne m-a întors în timp când eram un copil nazdrăvan de vreo 11 anişori, iar şopârla moartă pe care o ţineam într-un borcan cu spirt mirosea aproape la fel 🙂


ghici ghicitoarea mea

decembrie 8, 2011

Ce fac eu diseară?

Indiciu:

jur că de fapt io-s un tip vesel 🙂


hopa… hopla… haplo

decembrie 7, 2011

Nu am judecat niciodată românii după zona geografică din care se trag.  Precizez asta deoarece mi-e teamă ca nu cumva să se interpreteze aiurea postarea asta.

Nu mai ştiu pe unde am auzit că aşa de sfânt (a se citi abstinent) a fost Ştefan cel Mare, că toţi moldovenii ajunseseră să semene cu el  🙂 Asta o fi explicaţia pentru situaţia de mai jos?

Vă pupă giurgiuveanul ! Din nou, să nu fiu înţeles greşit: doar pe domnişoare 🙂


curiozităţi

decembrie 6, 2011
  1. Sunt oare singurul care a cărat o bormaşină în geanta de laptop?
  2. Domnii prăfuiţi şi aromaţi eleganţi pe care îi mai întâlnesc în tramvai or căra în cutiile alea de plastic netbook-uri, tablete etc?

primul concurs pe blogul ăsta

decembrie 5, 2011

Duminică m-am întâlnit din întâmplare cu o fostă colegă, de la o firmă unde am lucrat acum vreo şapte ani. O tanti drăguţă şi foarte de treabă, dar nu tocmai pricepută la engleză (postul ei era account manager, ceea ce ea pronunţa “ăcant menegiăr”) şi nu foarte inteligentă (niciodată nu s-a prins de ce râdea lumea…). Totuşi, o tipă OK, m-am bucurat c-am întâlnit-o şi am stat puţin la poveşti.

Oricum… concurs! Cine a înţeles ce voiam să spun câştigă două beri şi onoarea de a-l vedea în carne şi oase pe stăpânul blogului ăsta. Ar fi indicat ca, din cei 4-5 cititori fideli şi maxim zece ocazionali, cine câştigă să fie din Bucureşti sau să aibă drum p-aici, că până la anul prin primăvară nu mă deplasez nicăieri, şi se răsuflă berea 🙂

Răspunsul: ăcant menegiăr? a cunt manager! ţin să spun că m-au dezamăgit cititorii masculi 🙂