Pen’că acum ceva vreme eram neobişnuit de răcit, medicamente nu obişnuiesc şi la job ar fi fost cam dificil să mă tratez cu alcoale fierte, am trecut pe ceai. Vreo două-trei pe zi. Apoi m-am şi lăsat de fumat, parcă am trecut de 4-5. Mi-a cam trecut răceala, dar am continuat, preventiv. Şi iată că acum câteva minute îl beam cred că pe al şaselea pe ziua de azi… am amestecat tacticos în cană, am lăsat linguriţa, am suflat puţin să se răcească şi am gustat delicat, ţinând cana de toartă după toate regulile artei, cu degetul mic ridicat în sus.
Şi m-am tooot uitat ca prostu’ la degetul ăla. Am lăsat uşurel cana pe birou, am băgat mâna în pantaloni să verific. Toate cele sunt tot acolo.
Şi nelămurirea: se zice că berea fără alcool e primul pas spre femeia gonflabilă. Dar ceaiul? Ceaiul ăsta ce este?
Hai că până și io mai beau ceai!
Şi ai toate alea la locul lor?
Eu zic că până nu treci pe lichior de căpșuni nu ai de ce te speria. Încă le ai pe toate la locul lor. Încă…
Se vede ca nu te pricepi la ceaiuri! Asa eram si eu, credeam ca e doar verde, negru si de fructe. Dar dupa aia am inceput sa citesc pe cutie! Sunt d-alea pentru ficat fericit, prentru splina proaspata, pentru gasirea iubirii adevarate, pentru felatie cu gust de fructe, etc.
Probabil tu ai baut d-ala pentru femei fericite, se mai intampla. Iti trece cand intra copilul la facultate.
aseară am ras un litru de vin fiert şi două beri, ca să compensez 🙂
O sa supravietuiesti daca nu incepi sa picuri lapte in ceai. Abia atunci te-a dus de suflet…
Si eu am ajuns la bere fara alcool sa alunece antibioticele 😦
io tin degetul ala asa mereu. Mi se pare mai comod si imi echilibreaza bine paharul.
Si nu-s toma cel mai delicat si sensibil mascul