foştii colegi de bancă

păi tot feisbucul cel periculos mi l-a scos în drum pe amicul meu din liceu, cu care nu mai vorbisem de prin 2001. înfricoşător cât de mult au semănat vieţile noastre! mă foarte bucur că n-au fost chiar identice… dar nu intru în detalii. iată deci doi bărbaţi la 36 de ani povestind despre plăcutele experienţe ale divorţului:

• L.

muhaha

culmea….vorbesc de foste fosti socrii si apoar online fostele sotii :))))

•  

4:55pm

Eu

fosta mea nu-i pe feisbuc

•  

3/6, 4:55pm

L.

chiar ne-am intalnit acum cateva luni

funny thing….am vorbit 20 de min ca sa-mi reintareasca ideea ca am facut un lucru bun

•  

4:56pm

Eu

cunosc, cunosc…

si io-i zic ca a pierdut dreptul sa mai critice de cand am semnat actele :))

•  

4:57pm

L.

mah…la voi e mai complicat ca implica copii.

la mine a fost mult mai simplu

•  

4:57pm

Eu

cu fi-mea de fata ne purtam civilizat

da in rest mai derapam

•  

3/6, 4:59pm

L.

la mine a fost un pic de cacat ca a asteptat sa plec intr-o delegatie ca sa vina sa curete casa

•  

4:59pm

Eu

fix ca-n filme

•  

3/6, 4:59pm

L.

stii, chestiile mari le vezi

e mai misto cand descoperi ca-ti lipsesc chestiile mici

de ex…tacamurile

•  

5:00pm

Eu

muhahaha

eu am prea multe, cumperi?

•  

3/6, 5:01pm

L.

mi-a luat o punga plina cu plumbi de 14 mm pe care ii culesesem unul cate uul din poligon de la rasnov ca sa-mi fac curea

•  

5:01pm

Eu

pai pentru ce, frate???

•  

5:01pm

L.

stai asa…

•  

5:01pm

Eu

ii vinde pescarilor?

•  

3/6, 5:01pm

L.

da’ de sacii menajeri pt gunoi ce poti sa mai spui ?!

•  

5:01pm

Eu

speachless

•  

3/6, 5:02pm

L.

atunci am sunat-o si i-am recomandat sa se sufoce cu ei inainte de culcare

•  

5:02pm

Eu

chiar ca-n filme

aici am avut noroc, la mine a si lasat dintre ale ei cand a plecat

la noi n-a fost brusc

•  

5:03pm

L.

bai….nu ca n-ar fi avut masina de spalat si frigider unde s-a dus

sau….un dormitor intreg

•  

5:03pm

Eu

am inteles, jaf si pedepsire

•  

5:03pm

L.

eh…au trecut multi ani de atunci

•  

5:04pm

Eu

si la mine sunt vreo 3

dar a fost mai civilizata, oricum

ba mi-a lasat si patul pe care l-am cumparat cand s-a mutat la mine

saptamana trecuta l-am rupt

nici macar cu o tipa, ci cand m-am rasucit in somn

•  

3/6, 5:05pm

L.

         ghinionu

primăvăratic

nu ştiu cum e pe la voi, da’ cu vremea asta de lapoviţă vântoasă io am ajuns la muncă foarte ud, şi nu în sensul bun al cuvântului. aşa că mi-am pus umbrela cea inutilă la uscat într-un birou nefolosit, mi-am pus haina fleaşcă pe un calorifer şi m-am dus să-mi usuc puţin blugii la altul, că îmi cam îngheţau picioarele. caloriferul e mai scund decât respectivele picioare, aşa că m-am crăcănat bine de tot ca să-mi lipesc pulpele de el. şi cum stăteam io şi mă relaxam, se aude din spate un coleg ce se apropiase pe neauzite:

– Sper că nu fuţi caloriferul ăla… ai opţiuni mai bune aici în firmă!

Deci da…

miticisme

am tot auzit cum că noi, bucureştenii, am fi agresivi. şi nu prea înţeleg de ce! e chiar al naibii de greu să faci un bucureştean să sară la bătaie… păi numai în ultima lună l-am făcut căcănar idiot pe ăla de m-a surzit claxonând fix lângă mine, împuţit pe individul de scuipa seminţe în tramvai şi vită încălţată pe ăla care a aruncat ambalajul de la şaorma pe jos, în faţa mea, la doi metri de coş. şi unul n-a zis nimic, care a putut s-a şi tirat imediat!

poate agresivi or fi doar ăia de peste 90-100 de chile, sau cum?

paiul şi bârna

” – Băi frate, multe răhăţişuri mai cară femeile după ele prin genţi!” gândi pentru a nuştiucâta oară ochelaristul lăţos. Fix înainte să îşi dea seama că el are în ghiozdan: şerveţele uscate, şerveţele umede, deodorant, umbrelă, mp3 player, prezervative, şase ghinde şi două castane, permis de pescuit, ceva acte de la bancă, decapsator, încărcător stricat de ţigară electronică, cutter, patru felii de pâine, un borcan gol de zacuscă, toc de ochelari, un snickers dublu, sticlă goală de sirop, diverse chei, ceva hârtii de pus la maculatură, nişte facturi şi ce-o mai fi p-acolo.

am rupt patul în weekend

nu-i o metaforă, chiar l-am rupt. patul meu cumpărat în 2007, prima achiziţie alături de fosta soţie. deci a durat aproape de două ori mai mult decât căsnicia :))

partea proastă e că nu făceam nimic eroic, doar m-am întors de pe o parte pe alta şi trosc! eram mult mai jos. o fi fost vreo aluzie la greutatea mea puţin cam… exagerată? nu cred!

noroc că am cumnat la fabrică de mobilă! următorul meu pat va fi mult mai solid! cel vechi era, evident, defect.