o scrisoare aproape pierdută

duminică de dimineaţă dădeam şi io să ies din bloc, când mă întâlnesc cu vecina de jos, foarte afectată..

 – Ce bine că te-am întâlnit, tocmai voiam să urc la tine!

Faaaac, iar am inundat-o???

– Am găsit… bla bla.. plicat… pic… bla bla!

– Hă?

A continuat asta vreun minut până m-am lămurit că a găsit un plic ce îmi era adresat. Cine mai scrie scrisori în ziua de azi? Intră la ea în casă şi mi-l aduce… Era un plic cum nu primeşte orice bărbat! Inima a început să-mi bată mai tare le vederea lui… l-am deschis, a bătut şi mai tare! Cineva, persoană importantă, spunea că vrea să ne întâlnim într-o căsuţă cochetă de pe Panduri, la marginea Cotroceniului, pe data de 23. Bă, fac Poşta Română, e deja 26!!! Sper să mai fie valabil! Persoana respectivă mă mai îndruma să aduc eu cele necesare: scrisorica, actul de identitate şi livretul militar. Spre deosebire de alţii ce au mai primit scrisorele d-astea, nu m-am panicat prea tare, că scria la sfârşit ceva de genul „prezenta înştiinţare NU constituie chemare la concentrare, mobilizare sau încorporare”. Deci inima şi-a încetat galopul şi a rămas să mă rezint luni să văd ce vrea domnul lt. col. Z. de la sufleţelul meu.

Odată ajuns pe Panduri la nr. 24, era să mi se crape capul. Nu pentru că întârziasem câteva zile, da’ cadrul uşii de la sala de aşteptare avea doar vreo 1.80, ceea ce eu am apreciat ulterior cu ţeasta, nu de la început cu ochii. După aceea însă a mers OK. Am citit un catalog vechi de la aichiia vreo juma de oră şi apoi am ajuns în sfârşit în faţa cuiva d-acolo, care m-a întrebat una-alta, mi-a smuls ultima pagină din livret şi mi-a pus alta în loc.

Deci, la 13 ani de când m-a făcut ofiţer, statul român cred că tocmai m-a promovat. Nu avansat, doar promovat: dacă înainte îmi scria pe foaia respectivă că în caz de ceva tre’ să mă prezint în 6 ore la U.M. 0575, acum scrie că în 8 ore pe Ştefan cel Mare la nr. 13-15. Deci mi se pare o diferenţă enormă între Fort Măgurele şi sediul IGP! Cam de la noroaie la birouri 🙂

    „Noi suntem Jandarmeria 

     ……………… democraţia!”

Ştie cineva şi varianta oficială, şi cea neoficială pentru puncte-punctele de mai sus? 🙂 

3 Responses to o scrisoare aproape pierdută

  1. Dianette spune:

    N-am mai fost demult pe… nicaieri… si ma minun ce lungi posturi scrii acum… 😀

  2. Ando spune:

    Bulim (neoficial, bineinteles) democratia ?!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: