se vinde bilet la preţ avantajos

numeroşii mei cititori, un prieten care nu mai poate ajunge luni la Arkona şi Korpiklaani îşi vinde biletul cu 60 de lei. parcă eraţi şi ceva roacheri pe aici, poate vă interesează. plus că în banii ăştia aveţi ocazia să mă cunoaşteţi pe mine, una dintre cele mai interesante fiinţe de pe planeta asta şi nu numai 🙂

Edit: nevărmaind, s-a dat 🙂

când ştii c-ai ales bine…

… dacă nu ştiai deja 🙂

păi aseară, înainte de culcare, partenera îmi spune că de dimineaţă va avea o surpriză pentru mine. oricât am tras-o de limbă, la propriu şi la figurat, n-a cedat şi nu mi-a spus.

dimineaţa a decurs foarte normal şi eu am şi uitat de surpriză… dar când ne pregăteam să plecăm ea spune să aştept puţin. şi intră la baie, domniţă bălaie cu pielea de alabastru, şi iese aşa:

deci credeţi-mă, a fost super amuzant să o conduc la muncă, prin mijlocul Bucureştiului 🙂

eu am vrut să fiu cuminte, dar…

… dar nimic. Aveam o ciornă cu titlu ăsta, din februarie se pare. Doar titlul, că era goală. Deci habar n-am ce am făcut de n-am fost cuminte. O să mă uit la ce am mai scris prin februarie, poate deduc ceva, că e clar că mă lasă memoria.

Biucarest, olueis sărpraizing

Aseară pe la opt fără ceva treceam io pe strada aia din spatele Intercontinentalului, Batiştei parcă îi zice. Din partea cealaltă venea un grup compact de puştoaice, 17-19 ani. Deodată se deschide uşa unui fel de magazin şi se prăvale afară unul de abia se ţinea pe picioare şi avea în mână o sticluţă de 250ml cu ceva lichid transparent (bănuiesc că nu tocmai apă). Individul ajunge chiar în mijlocul puştoaicelor, ce se împrăştie chirăind, în timp ce el striga:

– Say youuuu…

Puştoaicele se regrupează puţin mai încolo hlizindu-se, tipul îşi recapătă echilibrul şi zice către ele:

– Say meeeee…

Apoi ridică sticla, se uită cum se depărtează grupul şi strigă către ele:

– A lu’ Lionel Richie e melodiaaaa!!!

Eu am trecut râzând şi acu’ îmi pare rău că nu m-am oprit să vorbesc cu omul: cu siguranţă ne-ar fi prins bine la pub quiz, când lipseşte colega expertă pe muzică 🙂

 

cum se face treaba

Doi veri se întâlnesc întâmplător la un loc de joacă şi se apucă de vorbit vrute şi nevrute. La un moment dat discuţia ajunge aşa:

Văr 1: şi… pe unde ai mai umblat?

Văr 2: păi n-am mai umblat anul ăsta, că n-am avut nici timp nici bani… în fiecare weekend şi în concediu am lucrat la casă.

Văr 1: aaa… chiar, că te-ai mutat de câteva luni! cum a ieşit?

Văr 2: mai e de muncă, da’ iese mişto… poate vii într-un weekend să vezi, se mai joacă astea mici, bem şi noi o bere, poate facem şi un grătar…

Văr 1: bă, clar o să vin! nu weekendul viitor că am ceva planuri, poate celălalt.

Fast forward vreo zece zile… următoarea conversaţie telefonică:

Văr 1: hai noroc! ia zi mă, te vizitez weekendul ăsta? Văd că la meteo se anunţă vreme mişto, facem şi grătarul ăla 🙂

Văr 2: Vino vere! chiar dacă nu-i vreme mişto, facem grătarul sub ştreaşină 🙂

Mai trec vreo două zile, alt telefon:

Văr 1: păi vino să ne iei de la metrou sâmbătă la 11, şi zi ce să aduc de băut sau de grătar…

Văr 2: aaa… nu trebuie să aduci nimic, mă ocup eu! da’ te rog şi eu ceva… poţi să îţi iei nişte haine şi ceva încălţăminte de schimb, să mă ajuţi şi pe mine la turnat ceva beton? îmi fac un foişor…

Păi nu? 🙂

feminisme

băi frate, presupun că nu-s io primul care a observat, dar e praisles expresia de pe feţele tipelor atunci când apare în zonă una mai atrăgătoare ca ele. înţeleg că e un fel de competiţie din vremuri străvechi, când trebuia să arăţi ceva mai bine ca vecina ca să atragi masculul care o avea mai mare şi mai dibace (suliţa, bre, că doar erau vânători…), da’ te-ai aştepta de la femeile independente şi evoluate din ziua de azi să se fi schimbat puţin…

deci doo întrebări pentru doamne şi domnişoare, că au mai rămas câteva care citesc pe aici:

1. ce gândiţi când apare una pe care o consideraţi mai atrăgătoare? ceva-ceva bănuiesc eu, dar aş vrea nişte confirmări 🙂
2. aţi observat cumva, vreodată, ceva similar în cazul masculilor?

Mulţumesc anticipat 🙂

publicitate neplătită, dar meritată

păi eram pe final de excursie pe la Comana, şi cum era încă devreme am zis să găsim o terasă ca să bem o cafea / bere. şi am dat de aşa ceva, numai că părea închisă. dar cum ne uitam noi p-acolo, iese o puştoaică şi ne spune că ne poate servi, însă doar cu băuturi, că nu se aşteptau la aşa vreme caldă, credeau că s-a terminat sezonul. şi cum ne beam eu berea şi partenera cafeaua, apare mama puştoaicei, care ne întreabă dacă ne place carnea de oaie… noi ne uităm unul la altul, îi zicem că da, însă mâncasem ceva senvişuri puţin mai devreme, iar ea pleacă fără să spună nimic. numa’ că cinci minute mai târziu au apărut astea pe masă!

deci noi am deranjat de la masă familia ce avea mica afacere cu terasa, iar ei ne-au dat din mâncarea lor. văzând cât de mult ne plac cârnaţii, ne-au şi dat doi la pachet! iar când a venit vorba să plătim nu a vrut să primească bani ca şi cum am fost clienţi, că doar… terasa era închisă! abia dacă a acceptat 20 de lei, o bere + o cafea + ce se vede pe cartoane şi cei doi cârnaţi daţi la pachet.

păi, numeroşii mei cititori, dacă aşa se comportă doamna Camelia cu ăia care o deranjează de la masă… cum s-o comporta cu clienţii obişnuiţi???

aşa că notaţi: Comana, strada Radu Şerban nr. 376 – puţin mai încolo de mânăstire (care, apropo, acum e renovată în bătaie de joc). Comana bar & grill s-ar putea să se cheme – probabil acum chiar s-a terminat sezonul pe anul ăsta, dar din primăvară vă aşteaptă. eu clar mă mai duc când mai ajung prin zonă 🙂

am cititori cu gusturi rafinate…

…care vor să experimenteze lucruri cu totul noi, iar google îi trimite aici:

se baga pula la pizda youtube

‘ai de capul vostru…

vineeeeri!

Dacă e vineri, e Black Friday! Mai exact, Black Metal Friday!

Videoclipul nu trebuie ratat, dacă nu e stilul vostru îl puteţi urmări fără sonor 🙂

https://www.youtube.com/watch?v=Nh8CfWEnSJ8

?

deci ori sunt pe undeva nişte tipe boeme, ori îmi lasă careva mesaje prin Bucureşti, ştiind de unde iau tramvaiul… dar nu prea înţeleg ghilimelele: