Păi aveam io ceva treabă printr-o unitate d-a MAI-ului de prin Bucureşti. Şi cum aşteptam lângă un birou, iese din biroul alăturat unu’ mai înalt ca mine şi slab de tot. Păr grizonat, da’ clar era el!
– Domnul B., cumva? iau eu cuvântul.
– Ăăă… da!
– Ne-am întâlnit acum mulţi ani, 2001-2002, la Roşu!
– Aaa… ce tare! Eraţi la mine în pluton?
– Nuu, la colegul dumneavoastră, sublocotenentul L. 🙂
– Aha… păi presupun că nu aveaţi pe atunci părul lung 🙂
– Nu, şi nici cu barbă nu m-au lăsat 🙂
– Da’ parcă ţin minte pe cineva înalt de la plutonul 1, blond, cu ochelari heliomaţi…
” Auzi bă! gândesc io… câţi beţivi ai sprijinit în iarna aia să stropească pe geam de la etajul 2, după ce i-ai oprit să-ţi folosească bocancii drept pişoar?”
– Daa, mint eu, aveam ochelari heliomaţi.
Dacă vremea era altfel şi nu era în sandale cred că şi-ar fi amintit totuşi de mine 🙂 Oricum, un tip de treabă.