breakfast of champions

constă în băgatul botului la savarină 🙂

cum se face: tre’ să fie spontan, nefiind ceva ce ai face prea des… deci vezi în cofland savarine cu 70% reducere, că expiră a doua zi, şi zgârcitul tipul calculat din tine nu rezistă!

a doua zi mănânci drept mic dejun două savarine şi te gândeşti la prostii 🙂

răzgândeală de toamnă

secretara noastră şi-a dat demisia, dar şi-a luat-o înapoi. numa’ că ne-a lăsat să ne bucurăm degeaba vreo trei zile că scăpăm de nebună. am avut zeci de colegi în mai bine de opt ani de când lucrez unde sunt, dar nimeni ca ea. ne-am pus cam toţi de acord că e dusă bine de tot cu pluta.

sadism în cea mai pură formă…

toamnăăă!!!

plecasem d-acasă de vreo juma’ de oră când am observat că sunt singurul în mânecă scurtă. până la muncă tot aşa a rămas. mereu uit că „puţin răcoare” la mine înseamnă „frig” la alţii 🙂

oricum, atât de bine e să nu mai transpir în tramvai…

parazitistice

mă, numai mie mi se pare că prin satul ăsta de capitală s-au înmulţit câinii şi tânţarii?

it is heapăning ăghen…

anu’ trecut prin decembrie, la vreo două săptămâni după ce am venit de la munte, s-a terminat relaţia cu partenera de atunci. anu’ ăsta, tot la vreo două săptămâni după acelaşi fel de eveniment, iată că m-am despărţit de cea de acum.

încep să cred că muntele îmi poartă ghinion… poate n-ar mai trebui să mă duc?

dar mai bine dau vina pe muzee, că în ambele ocazii am vizitat şi câte un d-ăsta, ba la dus ba la întors. da, cred că mai degrabă nu m-aş mai duce la muzeu decât să nu mai merg la munte…

o nouă revelaţie

unii se bărbieresc sau se… altele în cadă ca să economisească timp de dimineaţă. eu a trebuit să ajung la vârsta asta ca să-mi dau seama că e foarte uşor să te speli pe dinţi sub duş 🙂