exploziv!

După cum am mai spus, am şi eu „ritualurile” mele de dimineaţă, incluzând şi eliberarea de cele „încorporate” în ziua anterioară. Mai sunt şi zile, mai rare, în care nu-mi iese, aşa că amân pentru când ajung la birou.

Şi nici nu terminasem drumul cu primul tramvai când am simţit că se apropie totuşi „sorocul”. Aşa că am luat-o spre al doilea tramvai chiar mai sprinten ca de obicei. Numai că în drum văd de departe o siluetă cunoscută… cunoscută chiar foarte bine în trecut. Băi frate, ăsta ghinion, atâtea femei în Bucureştiul ăsta care s-ar face că nu mă văd şi tocmai azi dau de una de care m-am desparţit foarte amiabil! Şi cu chef de vorbă, că nu ne văzusem de ceva vreme… În orice altă zi m-aş fi bucurat s-o văd, dar greu au trecut minutele de conversaţie… Reuşesc într-un târziu să-mi iau la revedere şi s-o iau din loc… la fix ca să văd tramvaiul meu plecând. Noroc că următorul a venit după DOAR zece minute! Apoi încă 15 minute de calvar în tramvai, încă cinci până la muncă…  n-am mai încercat să ajung lângă birourile de la etaj, am dat buzna în sala tronului de la parter… şi bine a mai fost! Nici nu am termen de comparaţie, ăla cu sexul e prea depăşit.

Bine şi că a ajuns secretara puţin mai târziu ca de obicei, nu pot s-o sufăr dar n-aş fi vrut totuşi să fie martor auditiv sau olfactiv. Şi tare mi-e că dacă era acolo şi încercam să urc scările până la celălalt tron nu mai ajungeam…

Fix d-asta zic mereu că toate tre’ făcute la vremea lor!

 

în sfârşit…

… astăzi, 19.02.2017, mi-am găsit jumătatea.

mi s-a confirmat la mine acasă, prin folosirea echipamentului adecvat în acest scop.

deci, conform cântarului oficial, noua mea parteneră are fix 52 de chile 🙂

culinare matinale

io nu pot, ca tot omul, să mănânc de dimineaţă un senviş-două sau să beau doar o cafea… tre’ să mănânc zdravăn! şi de obicei chestii mai atipice: ciorbe, grătare 🙂 aşa că azi dimineaţă am fript nişte cârnaţi. mai mulţi, ca să iau şi la muncă să mănânc pe la prânz.

cârnaţii erau într-o pungă, pusă în altă pungă, la rândul ei pusă într-o căciulă, care era în ghiozdan. totuşi, călătorii nevinovaţi din două tramvaie s-au tot uitat nedumeriţi în jur: „mă, ce dreacu’???” 🙂

tot cu protestele

Am găzduit şi io doi studenţi ieşeni – mă rog, de la Iaşi, că unul era din Suceava şi altul din Chişinău. Ăsta din urmă era uneori foarte derutat de ce mai vedea prin piaţă şi la TV. Pen’că, de exemplu, DNA-ul de peste Prut se numeşte CNA, şi e la fel de eficient ca ceneaul nostru. Desigur, amândoi veniseră profitând de transportul gratis pe CFR 🙂 Muuuu….lţumim, Dragnea!

Aseară pe la 10 juma’ am plecat de la protest cu un tramvai ultraaglomerat. Şi cum mă uitam în jur mi-am dat seama că absolut toate femeile din el erau frumoase. Chiar şi cele ce nu ar fi fost în altă zi. Cu siguranţă mi se păreau aşa pentru că ştiam de unde vin 🙂

iar cu proteste

ştii că eşti angajat conştiincios atunci când zici „ia să trimit eu oferta aia de astăzi, că poate mâine sunt în arest sau la spital”.