Cred că m-am îndrăgostit…

 

Cred că da, cred că da!

 Un amic d-al meu a fost prin Thailanda. Şi ce mi-a adus el d-acolo? Nu o boală venerică, n-avem genul ăla de relaţie… În afară de sex şi plajă pe la ăia se mai merge pentru….. mâncarea iute!

Deci ăstuia i-am făcut poză, bănuind puţin ce mă aşteaptă, înainte să-i muşc pasional vârful. DOAR vârful, 2-3 milimetri, şi a fost suficient.

 

Mi-a luat gura foc! mie, care pot mânca doi-trei ardei iuţi autohtoni la o masă!

Deci vreau să am copii cu ardeiul ăsta! Peste vreo săptămână, când oi reuşi să-l termin, păstrez seminţele şi o să pun răsaduri, poate mă aleg cu vreo 2-3 plante. Azi încep să mă documentez despre toate cele, că pe la mine p-acasă vegetaţia cam moare prin ghivece. De data asta nu-mi permit să dau greş!

Uiş mi lac.

unde-s meşterii de altădată?

io ştiam că ăştia tre’ să vină la tine acasă mirosind a votcă şi/sau să pupe un pet două de bere toată ziua! da’ am văzut seara într-un autobuz un tip, pe la 50 de ani, murdar, neras, cu un rucsac în spinare. din rucsac ieşeau capul unei bormaşini şiiii… gâtul unei sticle de Jidvei!

Jidvei, bre??? ce s-a întâmplat cu neoimarctu, cu norocu sau burgeru??? presupun şi că în rucsac avea, în loc de parizer în ziar, nişte somon fume şi ceva foie gras…

 

lunea de după

După cum ziceam de curând, mi-am propus s-o las mai moale cu băutura. Ei bine, weekendul ăsta a fost primul în câţiva ani în care n-am băut nici măcar o bere sau un pahar de vin. Aşa că astăzi, luni 28.01.2013, iau următoarea hotărâre: să nu mi se întâmple prea des aşa ceva 🙂

dilema regională

oare e o gafă gravă că pe o tanti o cheamă ****** Moldoveanu  iar eu i-am spus ****** Olteanu?

test

n\df j,bhuiehijutnf,m

boicot!

io am fost doar de vreo 2-3 ori p-acolo, şi e drept c-am plecat nebătut, chiar dacă sunt zgârcit la bacşişuri. daaar… chiar dacă şi doar un sfert din ce scrie omul ăsta e pe bune, şi pare a fi, nu mai calc pe veci prin oktoberfest şi revenge alea. nu există scuză, nici pentru mardeiaşi nici pentru polidioţi.

http://ellun.es/2013/01/21/militia-si-a-externalizat-serviciile-acum-la-sectie-te-bat-interlopii/

din păcate, organili statului nu le putem boicota decât emigrând, şi asta e cam târziu pentru mine.

pont pentru oamenii cu bun gust

cele mai multe bunătăţi din Bucureşti se găsesc la cora lujerului. da’ nu la restaurante, ci fix între ele, în faţa locului de joacă al copiilor. ca să citez dintr-un amic plecat temporar prin ţările calde: „vere, ce milfăraie!”

din păcate, şansele sunt mari să rămâneţi doar cu privitul.

dilema culinară

m-am dus să mănânc la springtaim, ceea ce nu fac prea des. acolo lumea comanda în draci şaorma, taouk şi falafel. erau şi doi arabi – unul a comandat un meniu cu şniţel, celălalt o pizza.

mă, ăştia or şti ceva ce nouă ne scapă?

întrebare întrebătoare

numeroşii mei cititori (de fapt, cei mai puţin numeroşi care au sau au avut bloguri) ajutaţi-mă vă rog cu o chestie, dacă ştiţi, dacă puteţi…

cum pot face şi eu back-up la un blog? există vreo modalitate în care poate fi copiat cu totul pe altă platformă de blogging? sau tre’ să fac contract cu careva, să plătesc un hosting şi mă ajută ei să mut blogul respectiv pe un domeniu propriu?

hai că fac cinste cui mă ajută 🙂

păi să nu-ţi…

Acu’ vreo 15 ani eram în staţia de tramvai de la piaţa unirii, la pulele poalele dealului mitropoliei cum ar veni. Eram îmbrăcat în negru, pletos şi bărbos. Tot în staţie erau şi două puştoaice foarte drăguţe… le văd cum se uită la mine, zâmbesc, mai discută ceva, iar se uită, iar vorbesc… apoi se îndreaptă spre mine. Deja prin minte îmi treceau chestii pentru care în unele ţări aş fi fost arestat. Odată ajunse lângă mine, ia cuvântul cea mai înaltă:

– Bună… ne poţi spune şi nouă unde e seminarul teologic?

Mi-am amintit de asta sâmbătă seara, în Militari fiind, pe strada Televiziunii. Mergeam eu pe mijlocul străzii, prin zăpada proaspătă. În negru, ochelarist, lăţos şi bărbos. Din partea cealaltă a străzii venea tot pe mijloc un individ – la fel de negru, dar mai ochelarist, mai lăţos şi mai bărbos. La doi paşi în faţa mea se opreşte şi mi se adresează:

– Bună seara… pe strada asta este mănăstirea de rit vechi?

 Dacă mai păţesc vreo d-asta eu mă bărbieresc 🙂