visez

Iulie 31, 2013

se făcea că eram undeva într-un parc, IOR cred că era. supravegheam o mulţime de puşti blonzi care se jucau p-acolo – cam de 5-6 ani toţi, era şi fie-mea printre ei. în timp ce-i supravegheam, le şi făceam de mâncare, da’ nu oricum: pe nişte pirostrii, la foc de lemne, aveam un ditamai cazanul în care făceam fasole cu ciolan. şi deodată văd că se întunecă cerul şi ceva care seamănă a dragon se năpusteşte spre copii! eu sar, gata să mă sacrific pentru ei… iar în ultimul moment dihania, care era de fapt un rinocer zburător uriaş, cârmeşte brusc, îmi înhaţă în gheare cazanul (ciudat, dar avea gheare) şi se înalţă spre cer râzând poznaş.

deci am o mare nelămurire: rinocerii nu erau vegetarieni???

Anunțuri

prin Bucale

Iulie 29, 2013

deci în Bucureşti mai există d-astea:

AICI TREBUIA SĂ FIE O POZĂ, MAMA TA DE WORDPRESS!!!

şi nu în vreun cartier mărginaş, ci la nici 100 de metri de gardul Casei Poporului, unde cu criză cu tot bănuiesc că metrul pătrat e încă destul de scump…

muci leităr edit:

Solar

solar, da’ nu de bronzat 🙂


un suflu nou

Iulie 25, 2013

Mergeam aseară spre casă când văd un puştan că se apleacă de la balcon şi zbang! Bagă un cornet într-un biciclist.
Că tot eram io nostalgic mai demult, mă bucur că s-a păstrat tradiţia 🙂 Şi mi-am amintit ce de acţiuni de genul ăsta făceam… război prin parcuri, unui vecin i-am umplut plasa de ţânţari cu vreo 500 de cornete, mai mergeam acasă la un prieten şi trăgeam pe geam în trecători, ne războiam tot de la geamuri cu blocuri vecine… până pe la 13 ani. După aia am învăţat pentru liceu, odată ajunşi acolo ne-am luat cu altele.
Şi vine vara lui ’94… Într-o seară mă sună prietenul de la geamurile căruia trăgeam în trecători:
– Bă, sunt singur, hai pe la mine să ascultăm nişte muzică şi să bem o bere!
M-am dus pe la 10 juma… dă-i cu metal, dă-i cu bere, dă-i cu jocuri pe calculator… ne-a prins răsăritul. Şi ne-am apucat să depănăm amintiri din copilărie – că aveam 16 ani, eram deja adulţi. Şi am ajuns la faza cu cornetele. Cum râdeam noi de ce tâmpenii făceam, ne pomenim la un moment dat că facem o pauză lungă şi ne uităm unul la altul. Parcă telepatic ne-am înţeles. Zic eu:
– Le mai ai? El:
– Daaa!!!
În nici două minute eram pe balcon, scurgând ultimele beri şi pregătind cornetele. Şi iată-ne la 6 dimineaţa, afumaţi bine, hlizindu-ne şi luându-i drept ţinte pe nefericiţii care plecau spre fabrici cu ochii crăpaţi de somn. Tre’ să fie foarte amuzant să pleci morocănos la muncă şi să te trezească un cornet în cap. Sadici mai eram 🙂
Oare o fi prea deplasat să-l mai caut p-ăsta să repetăm faza? Mergea la 16 ani, o merge şi la 35. Păcat că nu mai stă tot acolo, da’ ne-om descurca noi…


41

Iulie 23, 2013

poate am mai amintit că de când m-am născut locuiesc în acelaşi loc. şi până m-oi muta din Bucureşti – sau până oi da colţul, ce-o veni mai întâi – tot aici voi sta.
azi a venit însă momentul să mă laud cu unul din motivele pentru care locuiesc aici, în celebrul cartier Rahova. deci după ce că nu plătesc chirie, fiind casa părintească, ia priviţi cât am întreţinerea pe iunie:

41

deci o persoană, apartament cu trei camere.


Că tot ziceam că m-am boşorogit…

Iulie 22, 2013

Păi am ajuns în stadiul în care zic „tineretul/copiii din ziua de azi”.
Deci îi compătimesc puţin pe ăştia mici. Mici adică născuţi din 1990 încoace. Or avea multe oportunităţi pe care noi nu le-am avut, dar şi ce ratează… Şi mă refer în special la muzică. Tati… de ce au cei mulţi dintre ei parte!

Noi, boşorogii adulţii am fost cei norocoşi. Iar eu tocmai ce mi-am amintit că am o secţiune de muzică pe blogul ăsta şi n-am postat în ea de vreun an. Dar asta se va schimba.

Până trecem la lucruri serioase, iată cum suna telefonul meu într-o vreme. Un cover amărât 🙂

Moşneagul/baba care spune primul/prima de unde ştie piesa asta primeşte nişte beri. Reale sau virtuale, în funcţie de faptul dacă e prin Bucureşti sau nu.


dilema cu insecte

Iulie 19, 2013

bre, am auzit tot felul de teorii… deci gândacii ieste inteligenţi sau nu???
nu-ntreb degeaba, am omorât unu’ acum vreo două zile şi nu ştiu dacă e cazul să-l arunc la coş sau să-l las în mijlocul apartamentului, ca exemplu pentru ceilalţi!


iluzie optică sau wishful thinking

Iulie 17, 2013

deci în dreapta băţului se vede o plută, da?

Arges

ia concentraţi-vă şi uitaţi-vă fix la ea vreo 10-15 secunde… nu-i aşa că se mişcă?